|
|
||
|
Vezi și:ACROPOLĂ,
BAZILICĂ,
EDILITATE,
AMFITEATRU,
EDIL
... Mai multe din DEX...
EDIFICIU PUBLIC - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru EDIFICIU PUBLICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru EDIFICIU PUBLIC. Ion Luca Caragiale - Cronica fantastică ... ne vedem de cale. Cred, acum, doamnă, că sunteți ca și mine de părere, după atâta umblet și fatigă, să intrăm în acest elegant stabiliment public. Vom lua și noi ceaiul și vom fuma opiul, repauzându-ne puțin. Din fericire, acesta este tocmai locul public de predilecțiune al tutulor notabilităților chineze din Tâmpitopole. Este adevărat, nicăieri aici nu se servă ceaiul în mai bună calitate. Să intrăm. Priviți pe chinezii ... Ion Luca Caragiale - Reacțiunea ... gata să mă sfâșie; simțeam în carnea mea pătrunzând până la oase ghiarele monstrului; mă simțeam sugrumat și afundat în întunerec sub ruinele vastului nostru edificiu politic, unde un călcâi de străin îmi strivea capul! Sânge! o baie de sânge! Atunci patriotismul meu și liberalismul se deșteptau formidabile cu o supremă ... Ion Luca Caragiale - Arheologie ... discordantă între celelalte monumente. Gustul bun a trebuit să biruie până în fine; era peste putință să lăsăm în picioare o monstruozitate, un edificiu drept: am reparat și Teatrul Național și l-am făcut și pe el convenabil ca toate celelalte, adică strâmb. Toate strâmbe... toate. O, ilustre arheolog ... Mihail Kogălniceanu - Prefață la Letopisețele Țării Moldovei ... izvoarele originale, adică de a avea înaintea sa cronicile, biografiile, diplomele, toate acele acte scrise care se raportează la întâmplările politice, la dreptul public, la legile, la instituțiile, obiceiurile și moravurile timpurilor trecute; căci, puși în față cu aceste originaluri, suntem, cum am zis, la izvoarele istoriei, fără ca ... românești", cea dintâi revistă retrospectivă în literatura noastră. Făgăduința dată în prefața acestei reviste astăzi o împlinesc. După mai mult de zece ani de muncă, public, îu sfârșit, întreaga colecție a Letopisețelor Moldaviei . Munca aceasta a fost pentru mine mângâierea în deznădejde, refugiul în contra urâtului, un ... socot că am făcut destul, aducând la bun sfârșit, ca simplu particular, neajutat de nimeni, o întreprindere care la nații mai mari și cu un public mai numeros și mai interesat pentru istoria patriei, spre a se îndeplini, a avut trebuință de sprijinul ori al guvernului, ori ... Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română ... cultura română în timpul din urmă, asupra poeziei de salon și poeziei populare, asupra etimologismului d-lui Cipariu și Lepturalului d-lui Pumnul, asupra dreptului public al românilor după școala Barnuțiu și asupra limbei române în jurnalele din Austria. Aceste critice nu au rămas fără răspuns; însă toate răspunsurile, după obiceiul ... de a caracteriza întreaga cultură română din ziua de astăzi și, prin urmare, merită să fie relevate. Afară de aceasta, Transilvania este organul public al Asociațiunii pentru literatura și cultura poporului român, redactat de din cei mai cunoscuți bărbați ai noștri, de d. Bariț, și, întrucât reprezintă astfel floarea ... mai colorat, neadevăr în aspirări, neadevăr în politică, neadevăr în poezie, neadevăr pănă în gramatică, neadevăr în toate formele de manifestare a spiritului public. Cufundată până la începutul secolului XIX în barbaria orientală, societatea română, pe la 1820, începu a se trezi din letargia ei, apucată poate ... primejdioasă în această privință nu e atât lipsa de fundament în sine, cât este lipsa de orice simțire a necesității acestui fundament în public, este suficiența cu care oamenii noștri cred și sunt crezuți că au făcut o faptă atunci când au produs sau tradus numai o formă goală ... Ion Luca Caragiale - Cronica de joi ... cu gândul la bărbăteștile declarațiuni ale tovarășului nostru de călătorie. Peste noapte, am avut un vis ciudat. O ședință furtunoasă la Cameră. Tribunele gem de public. În tribuna ziariștilor, toată lumea în picioare. "D. Nicu Ceaur-Aslan are cuvântul în chestiune personală", zice președintele. Tăcere și emoțiune profundă în toată sala ... Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti ... statue, picturi antice în afresco și caustice, și altele mai noi de cei mai renumiți artiști italiani din secolul al XVII-lea. După acest frumos edificiu vine catedrala cea nouă, zidită la 1200 în onoarea sfintei Marii Maggiore. Aci călătorul, osebit de statuele de cea mai fină marmură, osebit iarăși de ... Mihail Kogălniceanu - Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei ... 10 aprilie, anul acesta, 1872, s-au împlinit douăzeci de ani de când am dat la lumină întâia edițiune a Letopisețelor Moldovei . Astăzi public, ca a doua edițiune, Cronicile României . În acest interval de douăzeci de ani, câte s-au petrecut în țara noastră! Însăși țara s ... Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone ... măcar că trupa se alcătuia din artiști nedemni ce jucau fără diferență tot felul de roluri dramatice și lirice, totuși teatrul era totdeauna bucșit de public, adunânÂdu-se numai pentru a privi jocul Dunei Burakova, al cărei talent mai înainte strălucea pe scena teatrului din Petersburg. Nu se ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii Asupra criticii de Constantin Dobrogeanu-Gherea Aveam de gând să scriem o schiță critică despre talentatul și simpaticul nostru nuvelist Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Spre acest sfârșit am citit multe din criticile ce s-au scris despre dânsul și, citindu-le, ne-am schimbat ideea; ne-am hotărât să spunem câteva cuvinte despre critica noastră, despre cum este ea și cum ar trebui să fie. Aceste câteva cuvinte despre critică ne par trebuitoare înainte de a urma cu cercetările noastre. Oricine își va arunca ochii asupra criticilor ce se fac la noi, fie în foiletoane, fie în reviste, nu va putea să nu se simtă mâhnit. Critica românească, cu foarte mici excepții, e cât se poate de deșartă, o critică de frunzăreală. E mare rețeta în literatura noastră, dar mai mare încă în critică. Critica la noi nici n-are o viață neatârnată, ea trăiește pe lângă literatura artistică, din viața acestei literaturi, și nu pentru a-i da vreun ajutor, ci mai degrabă pentru a o încurca. Când apare vreo lucrare a unui scriitor al nostru, criticii se împart de obicei în două tabere: unii, dușmani ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EDIFICIU PUBLICRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru EDIFICIU PUBLIC. ACRÓPOLĂ , acropole , s . f . Citadelă în orașele din vechea Grecie , așezată pe o înălțime și adăpostind principalele edificii ... formă de dreptunghi , împărțită în interior în trei părți prin șiruri de coloane ; ( azi ) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare . 2. ( La romani ) Edificiu public ... EDILITÁTE s . f . 1. Îngrijire a edificiilor și a lucrărilor de interes public ale unui oraș ; înzestrare a unui oraș cu astfel de edificii și de lucrări . 2. Disciplină care se ocupă cu studiul , executarea și ... ... AMFITEÁTRU , amfiteatre , s . n . 1. ( În arhitectura greco - romană ) Edificiu destinat jocurilor publice , de formă circulară sau ovală , de obicei neacoperit , având la mijloc o arenă înconjurată de trepte ( gradene ) și tribune pentru public . 2. Sală de cursuri , de spectacole etc . cu locurile așezate în trepte sau pe un plan înclinat . 3. Configurație a unor terenuri muntoase ... EDÍL , edili , s . m . 1. ( În antichitatea romană ) Magistrat care supraveghea edificiile și instalațiile publice , care se ocupa de aprovizionare , de organizarea jocurilor etc . 2. ( Adesea fig . ) Persoană care face parte din conducerea administrativă a unui oraș ; consilier |
||